Statute

 

 

STATUT

 

Partidul Politic

 

«DREAPTA»

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Articolul 1.

  • Partidul Politic „Dreapta”, în continuare – „Partidul”, este persoană juridică formată în baza asocierii benevole a cetăţenilor Republicii Moldova, fără deosebire de rasă, sex, origine etnică sau confesiune, asociere ce are la bază doctrina liberală și idealul unității naționale românești prin reunificarea Republicii Moldova cu România. Partidul, prin activităţile legale ale membrilor și susținătorilor săi, în baza principiului liberei exprimări și participări, contribuie la conceperea și promovarea obiectivelor politice în conformitate cu doctrina și idealul Partidului.
  • Partidul Politic „Dreapta” este un partid ce se bazează pe principiile democrației interne și funcționează independent de voința unei singure persoane, oricare ar fi ea, lider sau membru de partid. Partidul aplică instrumentarul democratic axat pe meritocrație, integritate, profesionalism, politică și competiție corectă, cu respectarea apartenenței doctrinare.
  • Partidul Politic „Dreapta”, în calitate de institut democratic al statului de drept, promovează valorile democratice şi pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă prin înaintarea şi susţinerea candidaţilor la alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează participarea cetăţenilor la alegeri, participă prin reprezentanţii lor la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în conformitate cu legea, și în special îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu normele Constituţiei Republicii Moldova, ale Legii privind Partidele politice, ale legislaţiei în materie şi ale prevederilor prezentului Statut.
  • Forma organizatorico-juridică a partidului este – partid politic.
  • Activitatea Partidului se desfăşoară pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în deplină conformitate cu Programul său şi cu prezentul Statut, respectând prevederile Constituţiei şi ale legislaţiei din domeniu.
  • Partidul este persoană juridică din momentul înregistrării, dispune de patrimoniu, conturi bancare, simbolică, ştampilă și foi cu antet; emite legitmații de membru de Partid pentru membrii săi.
  • Adresa juridică și sediul central al Partidul Politic „Dreapta”: mun.Chișinău, str.Șciusev, 51/1. Adresa sediului central poate fi schimbată prin decizia Biroului Politic Republican al Partidului.

 

Articolul 2.

  • Denumirea completă a Partidului este: Partidul Politic „Dreapta”.
  • Denumirea prescurtată a partidului este: DREAPTA.
  • Simbolul permanent al Partidului reprezintă inscripția „Dreapta”, realizată în culorile tricolorului, litera „D” având o nuanță mai închisă decât literele „R” și „E”. Culorile tricolorului sunt simbolul idealului politic al partidului „Dreapta”, care constă în reîntregirea națiunii române prin reunificarea Republicii Moldova cu România. Litera „D” conține imaginea săgeții de culoare albastră închisă, orientate în interiorul literei, săgeata simbolizând libertatea, progresul, mișcarea înainte, determinarea și rațiunea.
  • Simbolul electoral este identic cu simbolul permanent.
  • Simbolurile derivate sunt:
    1. Litera „D” realizată în culoare albastru închis, cu săgeată în interior, încercuită de circumferință pe fundal alb − simbolizează Partidul Politic Dreapta și are aceleași conotații ca și Simbolul permanent. Simbolul „a.” este utilizat atât pe drapelele partidului, cât și pe alte materiale promoționale precum insigne, site, bannere publicitare, pancarte etc.;
    2. Litera „D” realizată în culoare albastru închis, cu săgeată în interior, încercuită de circumferință, imprimată pe o banda tricoloră, simbolizează partidul politic „Dreapta” și are aceleași conotații ca și inscripția deplină „DREAPTA” în trei culori. Simbolul este utilizat atât pe drapelele partidului, cât și pe alte materiale promoționale precum insigne, site, bannere publicitare, pancarte etc.;
    3. Litera „D” realizată în culoare albastru închis, cu săgeată în interior, încercuită de circumferință, pe fundalul unui pătrat tricolor cu unghiuri rotunjite, simbolizează partidul politic „Dreapta” și are aceleași conotații ca și inscripția deplină DREAPTA în trei culori. Simbolul este utilizat atât pe drapelele partidului, cât și pe alte materiale promoționale precum insigne, site, drapele, banere publicitare etc.
  • Culorile Partidului sunt cele ale tricolorului, și conțin elemente grafice derivate din simbolul permanent.
  • Congresul Partidului poate modifica simbolul permanent, simbolurile derivate, simbolul electoral, culorile şi drapelul Partidului, în condiţiile legii.

 

Articolul 3.

  • Statutul Partidului Politic „Dreapta” conţine ansamblul de principii, norme și prevederi, prin care se determină obiectivele, structura și organizarea Partidului.
  • Pentru organizarea și funcționarea eficientă a Partidului la diferite niveluri, pentru diferite structuri, constituite conform statutului, se vor elabora Regulamente de organizare și funcționare, care vor conține dispoziții și proceduri organizatorice și care se vor adopta și modifica de către Consiliul Politic Republican.
  • Prevederile Statutului și ale celorlalte regulamente de organizare și funcționare ale structurilor constituite conform statutului sunt obligatorii pentru toate organizaţiile şi pentru toţi membrii Partidului.

 

 

Capitolul II

Principiile de activitate ale Partidului

 

Articolul 4.

  • Partidul Politic „Dreapta” este un Partid politic de dreapta, care militează pentru reîntregirea neamului românesc, iar pentru realizarea acestui deziderat, veghează asupra funcționării în Republica Moldova a principiilor și normelor statului de drept, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în conformitate cu Constituția Republicii Moldova, Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și alte documente internaționale.
  • Partidul activează în conformitate cu principiile legalităţii, transparenţei, libertăţii și egalităţii în drepturi a membrilor, precum şi cu alte principii şi valori democratice universal recunoscute.
  • Partidul militează pentru armonizarea legislației Republicii Moldova cu cea românească și cu acquis-ul comunitar al Uniunii Europene, pentru a facilita reunificarea politică a celor două state românești în viitorul apropiat. Partidul promovează asigurarea calității vieții cetățenilor, libera exprimare a voinţei politice a cetăţenilor, cu respectarea principiilor democraţiei, al statului de drept, al pluralismului politic şi al separării  puterilor în stat.
  • Partidul este deschis colaborării cu instituţiile publice, cu alte Partide şi organizaţii social-politice, economice, precum şi cu organizaţii non-guvernamentale din spațiul românesc și din afara lui. La decizia organelor sale competente, Partidul poate întreţine legături internaţionale, cu încheierea unor acorduri de aderare la organizaţii internaţionale (europene şi mondiale), alte structuri etc.
  • Partidul pledează pentru oportunităţi și șanse egale pentru toți membri societății, fără discriminare pe criterii de orice gen.
  • Partidul Politic „Dreapta” se poate asocia în blocuri politice, uniuni, asociaţii, alianţe, coaliții în baza deciziei Consiliului Politic Republican, cu respectarea prevederilor legale şi statutare.

 

 

CAPITOLUL III

Scopurile, obiectivele și metodele de realizare

Articolul 5.

  • Partidul urmăreşte în exclusivitate obiective politice şi are ca scop principal accederea la putere în mod legal, în vederea promovării idealului unității naționale românești prin reunificarea Republicii Moldova cu România. În activitatea sa de realizare a idealului reunificării Republicii Moldova cu România, Partidul respectă principiile democraţiei și pluralismului politic, contribuie la asigurarea supremației legii, a libertăţii persoanei, apărarea drepturilor omului şi ale familiei, extinderea proprietăţii private, accesului liber şi egal la educaţie, cultură și  alte valori universal recunoscute.
  • În activitatea sa, Partidul pledează pentru realizarea următoarele obiective politice prioritare:

 

Pe dimensiunea societății din Republica Moldova:

  1. promovarea asigurării și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor;
  2. garantarea respectării proprietății private ca factor ce contribuie la progresul economic al țării;
  3. garantarea accesului liber și echitabil al tuturor cetățenilor la actul justiției;
  4. garantarea și asigurarea accesului liber și egal al cetățenilor la educație, cultură, în spiritul democrației, civismului și responsabilității;
  5. garantarea și asigurarea libertății depline a presei, mass-media și alte forme de informare în masă;
  6. constituirea și promovarea unei noi elite politice responsabile, formată din persoane competente, necompromise și integre;
  7. promovarea accederii în funcții publice în baza concursului pe criterii de profesionalism și meritocrație;
  8. asigurarea armonizării standardelor europene în domeniul politic, economic, juridic, social și administrativ prin reunificarea Republicii Moldova cu România, țară membru UE;
  9. garantarea realizării reformelor sociale, economice, judiciare conform modelului românesc, care ar crea mediul confortabil pentru dezvoltarea și creșterea bunăstării populației;
  10. garantarea și asigurarea unor relații armonioase între comunitățile etnice și religioase din Republica Moldova în baza modelului românesc/european;
  11. garantarea calității înalte a vieții cetățenilor prin eficientizarea activității organelor autorităților publice centrale și locale ca urmare a implementării reformelor administrative în concordanță cu structura teritorial –administrativă a Românei;
  12. promovarea implicării active a tineretului în viața politică și publică prin participarea tinerilor în procesul decizional-administrativ al vieții socio-economice și politice;

 

Pe dimensiunea externă:

  1. a) susținerea și promovarea reunificării plenare a Republicii Moldova cu România, astfel realizându-se rapid integrarea în Uniunea Europeană și în blocul NATO a unicii entități statale latine victimă a Pactului Hitler-Stalin, rămasă în afara granițelor geopolitice ale UE;
  2. b) promovarea la nivel internațional a ideii necesității stringente de reunificare a Republicii Moldova cu România, prin intermediul familiei politice europene și internaționale, în cadrul instituțiilor europene și nord-americane.

 

Articolul 6.

În realizarea obiectivelor sale, Partidul desfăşoară următoarele activităţi:

  1. informează opinia publică despre activitatea sa, propagă ideile, scopurile, obiectivele cuprinse în Program şi Statut, colaborează și comunică permanent cu societatea civilă;
  2. consultă membrii de partid, susținătorii și cetăţenii în toate problemele de interes major;
  3. organizează în condiţiile legii manifestaţii de masă, acţiuni de protest, întruniri publice, demonstraţii, adunări populare, precum şi alte acţiuni publice;
  4. elaborează proiecte de politici publice şi programe în domeniile social, economic, cultural şi politic;
  5. participă de unul singur sau în coaliţie cu alte partide şi organizaţii social-politice (cu excepția entităților de stânga extremistă)  la alegerile în organele reprezentative ale puterii de stat de toate nivelurile, în condiția dacă respectivele coaliții contribuie la implementarea graduală a idealului major al Partidului – reunificarea Republicii Moldova cu România;
  6. participă activ, prin reprezentanţii săi, la conducerea Republicii Moldova în perioada de tranziție spre reunificarea celor două state românești;
  7. formează Guvernul sau participă la coaliţii guvernamentale în perioada de tranziție spre reunificarea celor două state românești;
  8. se reprezintă în organismele administraţiei publice locale şi centrale în perioada de tranziție spre reunificarea celor două state românești;
  9. editează, realizează şi difuzează publicaţii și alte materiale promoționale necesare pentru promovarea ideilor Partidului;
  10. încurajează constituirea de asociaţii, fundaţii şi cluburi liberale sau unioniste;
  11. desfășoară acţiuni de formare în cultură politică şi administraţie;
  12. desfăşoară activitate legată de administrarea proprietăţii sale ce rezultă direct din scopurile prevăzute în prezentul Statut;
  13. desfăşoară acţiuni culturale, sportive şi de recreere;
  14. desfășoară alte activități în conformitate cu legislația în vigoare.

 

 

CAPITOLUL IV

Membrii Partidului Politic Dreapta

 

Obținerea calității de membru

Articolul 7.

  1. Poate fi membru al Partidului orice cetăţean al Republicii Moldova care, potrivit legislației, are dreptul la vot.
  2. Nu poate fi membru al Partidului persoana căreia, conform prevederilor legale, îi este interzisă participarea la activităţi cu caracter politic.
  3. Pentru a deveni membru al Partidului, cetăţeanul Republicii Moldova va depune o cerere scrisă către Organizația Primară sau Organizația Teritorială în a cărei rază locuiește.
  4. Hotărârea de acceptare sau de respingere a cererii de aderare va fi luată de către Organizația Primară sau, după caz, de Biroul Politic al Organizației Teritoriale unde a fost transmisă cererea.
  5. Organizația Primară restituie în termen de 15 zile cererea cu refuzul argumentat dacă solicitantul nu întruneşte cerinţele legale si statutare de obţinere a calităţii de membru de partid.
  6. Atestarea aderării membrului la Partid se efectuează prin eliberarea legitimaţiei de membru al Partidului.
  7. La schimbarea domiciliului în altă localitate, membrul Partidului este transferat/ă la evidenţă în organizaţia primară în a cărei rază se află noul     Transferul se efectuează prin înaintarea cererii solicitantului către organizaţia care a consemnat calitatea de membru, pentru a fi radiat din listă şi notificată noua organizaţie pentru înregistrare.

 

Articolul 8.

  1. Pot deveni membri al Partidului şi cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în străinătate.
  2. Procedura de organizare, desfășurare, coordonare și monitorizare a activității membrilor, precum și modul de aderare și evidența acestora se vor efectua conform unui Regulament care va fi elaborat de Secretariatul General și propus spre aprobare către Consiliul Politic Republican Partidului.

 

Drepturile și obligațiile membrilor Partidului

 

Articolul 9.

  • Membrii Partidului au următoarele drepturi:
  1. să-şi exprime, în mod liber, opiniile în cadrul tuturor forurilor Partidului;
  2. să aibă iniţiative politice şi posibilitatea de a le exprima şi de a le supune dezbaterii organelor de conducere a Partidului;
  3. să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiilor din care fac parte şi cu privire la hotărârile organelor de conducere locale, teritoriale şi centrale;
  4. să aleagă şi să fie aleşi în funcţiile de conducere din Partid;
  5. să fie propuşi şi promovaţi în baza principiului meritocrației în funcţii în toate sferele;
  6. să beneficieze de consultaţii politice, juridice, economice din partea subdiviziunilor respective ale Partidului şi ale conducerii acestuia.
  • Orice limitare a acestor drepturi, în afara celor legale şi statutare, este interzisă şi atrage răspunderea disciplinară a celor ce se fac vinovaţi de ea.

 

Articolul 10.

  • Membrii Partidului au următoarele obligaţii:
  1. să plătească lunar cotizația de Partid, pentru a asigura funcționalitatea Partidului;
  2. să cunoască şi să respecte prevederile Statutului și ale Programului Politic al Partidului;
  3. să cunoască Regulamentele de funcționare și alte acte interne ale Partidului şi să contribuie la respectarea acestora;
  4. să îndeplinească şi să respecte hotărârile organelor de conducere în conformitate cu principiul corectitudinii politice și al votului democratic exprimat;
  5. să participe la activitatea organizaţiilor din care fac parte sau a organelor de conducere în care au fost aleşi;
  6. să îndeplinească profesionist și competent mandatul delegat de Partid la exercitarea funcţiilor politice sau publice în care au fost delegați, în conformitate cu principiul integrității și responsabilității civice.

 

Încetarea calității de membru al Partidului.

Sancțiunile disciplinare și modalitățile de aplicare

 

Articolul 11.

  • Calitatea de membru al Partidului se pierde prin:
  1. renunţare;
  2. înscriere în alt Partid;
  3. suspendare
  4. autosuspendare;
  5. excludere;

 

Articolul 12.

  • Renunţarea la calitatea de membru al Partidului se face prin depunerea unei cereri, în formă scrisă, către organizaţia primară din care face parte membrul.
  • În cazul aderării la alt Partid, calitatea de membru al Partidului este automat anulată.
  • Suspendarea calității de membru al Partidului se aplică în cazul unor abateri disciplinare mai puţin grave şi anume:
  1. a) încălcare a disciplinei de partid;
  2. b) bănuieli publice de corupţie;
  3. c) arest preventiv;
  4. d) incompatibilitate.
    • Suspendarea calității de membru al Partidului poate fi iniţiată de preşedintele organizaţiei primare din care face parte acest membru sau de cel puţin 3 membri ai organizaţiei primare respective.
    • Suspendarea calității de membru al Partidului se decide prin votul majorităţii membrilor prezenţi la adunarea generală a organizaţiei primare respective.
    • Sancţiunea de suspendare a calității de membru al Partidului se aplică pe un termen delimitat.
    • Autosuspendarea calității de membru al Partidului se face prin depunerea unei cereri, în formă scrisă, către organizaţia primară din care face parte membrul.
    • Excluderea din Partid se aplică în cazul unor abateri disciplinare grave şi anume:
      1. încălcări repetate ale disciplinei de partid;
      2. încălcarea în mod deliberat a prevederilor Statutului, ale Regulamentelor de funcţionare, ale altor acte interne ale Partidului;
      3. încălcarea principului integrității și corectitudinii politice în exercitarea funcțiilor politice și publice;
      4. condamnarea penală definitivă și irevocabilă;
      5. alte abateri, dacă au fost prejudiciate interesele Partidului.
    • Excluderea poate fi iniţiată de preşedintele organizaţiei primare sau de cel puţin 3 membri ai organizaţiei primare.
    • Sancţiunea de excludere se decide prin votul majorităţii membrilor prezenţi la adunarea generală a organizaţiei primare.
    • Sancţionarea membrilor Partidului care exercită funcţii în organele de conducere ale Partidului la nivel de organizaţie primară, a consilierilor și a funcţionarilor din administraţia publică locală de nivelul unu este înaintată şi aplicată de către Biroul Politic Teritorial.
    • Sancţionarea membrilor Partidului care exercită funcţii în organele de conducere ale Partidului la nivel de organizaţie teritorială, a consilierilor și a funcţionarilor din administraţia publică locală de nivelul doi este înaintată şi aplicată de către de Biroul Politic Republican.
    • Suspendarea membrilor Partidului care exercită funcţii în organele de conducere ale Partidului la nivel republican, a deputaţilor şi a funcţionarilor din administraţia publică centrală este înaintată de Preşedintele Partidului și aplicată de Biroul Politic Republican.
    • Excluderea membrilor Partidului care exercită funcţii în organele de conducere ale Partidului la nivel republican, a deputaţilor şi a funcţionarilor din administraţia publică centrală este înaintată de Preşedintele Partidului și aplicată de Consiliul Politic Republican.
    • Suspendarea Preşedintelui și a Secretarului General al Partidului este înaintată de Biroul Politic Republican și se aplică de către Consiliul Politic Republican.
    • Excluderea Preşedintelui, a Secretarului General al Partidului este înaintată de Consiliul Politic Republican și se aplică de către Congresul Partidului.
    • În toate cazurile, persoana nominalizată spre a fi sancţionată este invitată să participe la şedinţa organului care propune şi care adoptă hotărârea de sancţionare. În cazul neprezentării persoanei nominalizate, organul care aplică sancţiunea poate adopta hotărârea în lipsa persoanei respective.
    • În cazurile când hotărârea de aplicare a sancțiunii este adoptată de organele ierarhic superioare, organizaţia inferioară, în care persoana vizată este la evidență, va fi informată în scris despre decizia în cauză.
    • Hotărârea de sancţionare a membrului Partidului poate fi contestată în termen de 30 de zile de la adoptare la Comisia de Integritate. Contestarea, înaintată de membrul Partidului, va fi examinată de organul respectiv în termen ce nu depăşeşte 30 de zile din data înregistrării.
    • Calitatea de membru al unui organ de conducere al Partidului şi al Comisiilor de specialitate încetează înainte de termen în caz de:
      1. absenţă fără motive întemeiate de la 3 şedinţe consecutive ale organului din care face parte (reședința în afara Republicii Moldova se consideră motiv întemeiat pentru lipsă);
      2. incompatibilitate a funcţiei;
      3. suspendare din partid;
      4. excludere din partid;
      5. demisie;

 

Simpatizanţii Partidului

 

Articolul 13.

  • Simpatizant al Partidului este persoana care împărtășește doctrina Partidului, susține necondițonat și, după posibilități, contribuie la realizarea obiectivelor şi a programului Partidului.
  • Evidenţa simpatizanţilor se efectuează de către Organizaţia Primară în raza căruia simpatizantul îşi are domiciliul, având la bază acordul scris al simpatizantului.
  • Simpatizanţii Partidului nu pot să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere a Partidului, însă pot fi propuși la funcții publice în bază de concurs organizat de Biroul Politic Teritorial, la propunerea organizațiilor primare/teritoriale.
  • Simpatizanții nu achită cotizaţii de membru de Partid.
  • Membrii sunt în drept să renunţe la calitatea de membru în favoarea calităţii de simpatizant, în baza cererii adresate organizaţiei primare. Restabilirea calităţii de membru se face în baza aceleiaşi procedurii.

 

 

CAPITOLUL V

Structura organizatorică și organele de conducere ale Partidului

 

Articolul 14.

Partidul  este creat şi funcţionează după principiul de organizare administrativ-teritorială si principiul electoral al Republicii Moldova, în conformitate cu legislația în domeniu.

 

Articolul 15.

  • Partidul este constituit din:
    1. Organizații Primare;
    2. Organizaţii Locale;
    3. Organizaţii Teritoriale;
    4. Organizația Republicană;
    5. Structuri Specializate;
  • Alte organizații.

 

Articolul 16.

  • Organizația Primară este unitatea de bază a Partidului care reuneşte membrii partidului în cadrul unei sau mai multe secţii de votare.
  • Organizația Primară se constituie dacă întrunește cel puțin 3 membri, prin hotărârea Adunării Generale constituante.
  • Organizația Primară nou-creată va informa cu privire la constituirea sa Biroul Politic al Organizației Teritoriale din care face parte.
  • Organizația Primară cu 60 sau mai mulți membri are următoarea structură organizatorică:
    1. Adunarea Generală a Organizației Primare.
    2. Biroul Politic al Organizației Primare;
    3. Preşedintele Organizației Primare;
    4. Secretarul Organizației Primare.
  • Organizația Primară cu mai puțin de 60 de membri are următoarea structură organizatorică:
    1. Adunarea Generală a Organizației Primare.
    2. Preşedintele Organizației Primare;

 

Articolul 17.

  • Adunarea Generală este organul suprem al Organizaţiei Primare.
  • Adunarea Generală a Organizației Primare se convoacă după necesitate, dar nu mai rar decât o dată pe an, de către Președintele Organizației Primare, Biroul Politic al Organizației Primare, Biroul Politic al Organizației Teritoriale sau din proprie iniţiativă (la cererea a 1/3 din numărul membrilor organizaţiei).
  • Adunarea Generală a Organizației Primare are următoarele atribuţii:
  1. decide cu privire la constituirea organizaţiei;
  2. aprobă programul de activitate pentru perioade imediate și medii;
  3. alege și revocă din funcție preşedintele și secretarul Organizației Primare.
  4. alege și revocă membrii Biroului Politic al Organizației Primare;
  5. alege delegaţii la Conferinţa Organiației Teritoriale;
  6. aprobă listele de candidaţi pentru alegerile locale (primari şi consilieri locali);
  7. analizează activitatea desfăşurată de organele de conducere alese, precum şi a membrilor/simpatizanților aleşi sau numiţi în administraţia publică locală şi aprobă programele de activitate a acestora;
  8. elaborează şi adoptă programe și strategii de activitate în campaniile electorale locale;
  9. examinează şi ia decizii asupra tuturor chestiunilor ce ţin de activitatea organizaţiei;
  10. îndeplinește și alte atribuții care nu contravin prevederilor legale şi prezentului Statut.
  • Adunarea Generală este deliberativă dacă la ea participă majoritatea membrilor Organizaţiei Primare.
  • Adunarea Generală adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenți.

 

Articolul 18.

  • Biroul Politic al Organizației Primare este organul de conducere între Adunările Generale al Organizației Primare cu cel puțin 60 de membri.
  • Președintele, Vicepreședintele și Secretarul Organizației Primare sunt membri din oficiu ai Biroului Politic al Organizației Primare respective.
  • Numărul membrilor Biroului Politic al Organizației Primare este stabilit de Adunarea Generală.
  • Membrii Biroului Politic al Organizației Primare sunt aleși pentru o perioadă de un an.
  • Biroul Politic al Organizației Primare se întruneşte după necesitate, dar nu mai rar decât o dată în lună, la solicitarea preşedintelui Organizației Primare sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
  • Şedinţele Biroului Politic al Organizației Primare sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor săi.
  • Hotărârile Biroului Politic se aprobă cu votul majorității membrilor prezenți.
  • Biroul Politic al Organizației Primare are următoarele atribuţii:
  1. coordonează și conduce activitatea Organizației Primare în intervalul dintre Adunările Generale;
  2. transmite Biroului Politic Teritorial listele de candidați pentru alegerile locale (primari și consilieri locali) aprobate de Adunarea Generală, pentru a fi înaintate către circumscripțiile electorale competente;
  3. monitorizează îndeplinirea propriilor hotărâri, cele ale Adunării Generale şi a activității membrilor;
  4. organizează diverse manifestări în scopul creării unei imagini favorabile Partidului în localitate;
  5. se preocupă permanent de cooptarea și atragerea noilor membri în cadrul Organizaţiei Primare;
  6. aprobă cererile de aderare la Partid la nivel local și ține evidența Registrului membrilor Partidului la nivel local, precum și a Registrului simpatizanților Partidului;
  7. propune Adunării Generale candidaţii la diferite funcţii ierarhic superioare pentru organele de conducere ale Partidului;
  8. planifică și organizează campanile electorale și implementează programele și strategiile de activitate în campaniile electorale elaborate de Adunarea Generala;
  9. gestionează mijloacele financiare şi materiale ale organizaţiei locale;
  10. propune Biroului Politic Teritorial aplicarea de sancţiuni;
  11. îndeplinește și alte atribuții care nu contravin prevederilor legale şi prezentului Statut.
  • În cadrul Organizației Primare care întrunește mai puțin de 60 membri atribuțiile Biroului Politic al Organizației Primare sunt exercitate de Preşedintele Organizației Primare.

 

Articolul 19.

  • Preşedintele Organizației Primare este ales de către Adunarea Generală pentru o perioadă de un an.
  • Preşedintele Organizației Primare are următoarele atribuţii:
  1. exercită conducerea curentă a Organizaţiei Primare în toate organele de conducere;
  2. reprezintă Partidul în relaţiile oficiale în aria lui de activitate.
  3. gestionează mijloacele financiare ale organizaţiei;
  4. semnează actele oficiale ale organizaţiei;
  5. asigură realizarea hotărârilor Adunării Generale şi a organelor de conducere ierarhic superioare;
  6. propune candidaturile vicepreşedinţilor şi a secretarului organizaţiei;
  7. îndeplinește și alte atribuții în vederea exercitării funcției sale.
  • În vederea exercitării funcției sale, președintele poate emite dispoziții, precum și semnează procesele-verbale ale Adunării Generale și ale Biroului Politic al organizației respective.

 

Articolul 20.

  • Secretarul Organizației Primare este ales de Adunarea Generală a Organizației Primare pentru o perioadă de un an.
  • Secretarul Organizației Primare are următoarele atribuţii:
  1. coordonează activităţile organizatorice şi administrative;
  2. coordonează activitatea de evidenţă a membrilor de Partid;
  3. constituie Arhiva de documente a organizaţiei;
  4. organizează activitatea de planificare a întrunirilor şi acţiunilor organizaţiei;
  5. îndeplineşte alte atribuţii, în conformitate cu hotărârile Adunării Generale sau ale Biroului Politic Local.

 

 

Organizațiile locale

 

Articolul 21.

  • Organizaţia Locală se constituie în localitățile cu două sau mai multe Organizații Primare.
  • Organizaţia Locală este formată din toate Organizaţiile Primare ale Partidului din localitatea respectivă.
  • Organizaţia Locală are următoarele organe de conducere:
  1. a) Biroul Politic Local;
  2. b) Preşedintele Biroului Politic Local.
  3. c) Secretarul Biroului Politic Local.
  • Organizaţia Locală exercită funcţiile de organizare, coordonare şi asistenţă a activităţii Organizaţiilor Primare din localitatea respectivă.

 

Articolul 22.

  • Biroul Politic al Organizației Locale este format din câte trei membri reprezentanţi ai Organizaţilor Primare din localitatea respectivă.
  • Biroul Politic al Organizației Locale alege un preşedinte (în conformitate cu principiul de rotație expus în art. 23) şi un secretar.
  • Biroul Politic Local este convocat după necesitate, dar nu mai rar de o dată în lună, de către Preşedintele Organizaţiei Locale sau la cererea a cel puțin 1/3 din numărul membrilor săi.
  • Şedinţele Biroului Politic Local sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor săi. Hotărârile se adoptă cu majoritatea de voturi a membrilor prezenţi.
  • Biroul Politic al Organizației Locale are următoarele atribuţii:
    1. coordonează şi sincronizează activitatea organizaţiilor primare;
    2. transmite Biroului Politic Teritorial listele de candidați pentru alegerile locale (primari și consilieri locali) pentru a fi înaintate către circumscripțiile electorale competente;
    3. aprobă planurile de activitate şi monitorizează îndeplinirea acestora;
    4. organizează diverse acţiuni şi manifestări cu caracter politic, cultural, educativ, civic ş.a. în conformitate cu programul de activitate aprobat în scopul promovării imagini favorabile a Partidului la nivel local;
    5. organizează activitățile electorale la nivel local;
    6. desemnează şeful Staff-ului electoral local în campaniile electorale;
    7. înaintează în baza principiului meritocrației membrii și simpatizanții în diferite funcţii în cadrul organelor administraţiei publice locale;
    8. îndeplinește și alte atribuții, care nu contravin prevederilor legale şi prezentului Statut.

 

Articolul 23.

  • Președinția Biroului Politic al Organizației Locale este exercitată prin rotaţie, câte şase luni, de către un reprezentant propus de fiecare Organizaţie Primară.
  • Preşedintele Biroului Politic al Organizației Locale are următoarele atribuţii:
    1. prezidează şedinţele Biroului Politic Local;
    2. reprezintă Organizaţia Locală în relaţiile cu membrii organizaţiei în teritoriu, cu organele de conducere ierarhic superioare, cu autorităţile publice din raza de acţiune precum și cu alte organizații și întreprinderii;
    3. asigură îndeplinirea hotărârilor Biroului Politic Local și ale organelor ierarhic superioare;
    4. coordonează activitatea membrilor aleşi sau numiţi în funcție în autorităţile publice locale;
    5. îndeplinește și alte atribuții în vederea exercitării funcției sale care nu contravin prezentului statut
  • În lipsa preşedintelui Biroului Politic Local şedinţele sunt prezidate de către un reprezentant al Organizaţiei Primare din care face parte preşedintele;
  • Președintele poate emite dispoziții, precum și semnează procesele-verbale ale Biroului Politic al organizației respective.

 

Articolul 24.

  • Secretarul Organizaţiei Locale este ales de Biroul Politic Local pentru o perioadă de doi ani.
  • Secretarul Organizației Locale are următoarele atribuții:
  1. coordonează activităţile organizatorice şi administrative la nivel de localitate;
  2. elaborează, coordonează și prezintă spre aprobare Biroului Politic Local al Partidului politica de constituire și consolidare a structurilor organizațiilor primare;
  3. coordonează activitatea de centralizare a evidenţei membrilor de partid și prezintă rapoarte Biroului Politic Local;
  4. organizează activitatea de planificare a întrunirilor şi acţiunilor organelor de conducere;
  5. constituie arhiva de documente a organizaţiei;
  6. contrasemnează procesele-verbale ale şedinţelor Biroului Politic Local;
  7. îndeplineşte şi alte atribuţii conform prevederilor prezentului statut.

 

Organizarea la nivel teritorial

 

Articolul 25.

  • Organizaţii Teritoriale se constituie în raioane, în sectoarele municipiului Chişinău, în municipii și în unitățile administrativ-teritoriale cu statut special.
  • Organizaţia Teritorială este formată din organizaţii Primare ale Partidului.
  • Organizaţiile Teritoriale au următoarele organe de conducere:
  1. a) Conferința;
  2. b) Consiliul Politic Teritorial;
  3. c) Biroul Politic Teritorial;
  4. d) Preşedintele Organizației Teritoriale.
  5. e) Secretarul Organizației Teritoriale.
  • Organizaţiile teritoriale exercită funcţiile de organizare, coordonare şi asistenţă a activităţii Organizaţiilor Primare.

 

Articolul 26.

  • Organul suprem al Organizaţiei Teritoriale a Partidului este Conferința Teritorială.
  • Delegaţii la Conferința Teritorială se aleg de către Adunările Generale a Organizațiilor Primare în baza normei de reprezentare stabilită de Biroul Politic Republican al Partidului.
  • Conferința se convoacă după necesitate, dar nu mai rar decât o dată la doi ani, la cererea Biroului Politic Teritorial al Partidului, a cel puțin 1/3 din numărul Organizaţiilor Primare sau a Biroului Politic Republican;
  • Conferința este deliberativă, dacă la lucrările ei participă majoritatea delegaţilor aleşi.
  • Hotărârile Conferinței se adoptă cu votul majorităţii delegaţilor prezenţi.
  • Conferința Teritorială are următoarele atribuţii:
  1. adoptă hotărâri pentru realizarea Programului şi a Strategiei Partidului la nivel teritorial, cu scopul realizării obiectivelor Partidului;
  2. alege și revocă din funcție Președintele și Secretarul Organizației Teritoriale pentru o perioadă de 2  ani;
  3. alege și revocă componenţa Consiliului Politic Teritorial al Partidului pe un termen de doi ani;
  4. dezbate şi aprobă raportul de activitate al președintelui organizației şi programul de activitate pentru perioada următoare;
  5. alege delegaţi la Congres, conform normelor de reprezentare stabilite de Biroul Politic Republican;
  6. monitorizează activitatea organelor de conducere pe care le-au ales şi a reprezentanţilor numiţi sau aleşi în administraţia locală;
  7. poate delega unele atribuţii Consiliului Politic Teritorial, inclusiv atribuţia de alegere/revocare a preşedintelui si secretarului organizaţiei;
  8. îndeplineşte alte atribuţii care nu contravin prevederilor legale și prezentului Statut.

 

Articolul 27.

  • Consiliul Politic Teritorial este ales de Conferința Teritorială pentru o perioadă de doi ani.
  • Consiliul Politic Teritorial coordonează și organizează activitatea organizaţiei teritoriale în perioada dintre Conferințele Teritoriale.
  • Şedinţele Consiliului Politic Teritorial sunt convocate după necesitate, dar nu mai rar decât o dată la 6 luni, de către preşedintele Organizaţiei Teritoriale, la cererea Biroului Politic Teritorial sau la cererea a cel puțin 1/3 din numărul membrilor săi.
  • Şedinţele Consiliului Politic Teritorial sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor aleşi, iar Hotărârile Consiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
  • Consiliul Politic Teritorial are următoarele atribuţii:
  1. alege Biroul Politic Teritorial pentru o perioadă de doi ani;
  2. la propunerea președintelui alege vicepreședinții Organizației Teritoriale pentru o perioadă de doi ani;
  3. asigură realizarea hotărârilor Conferinței Teritoriale;
  4. realizează Programul Partidului la nivel teritorial şi hotărârile organelor ierarhic superioare ale Partidului;
  5. stabileşte strategia de dezvoltare teritorială, locală și aprobă proiectele şi programele de implicare a structurilor şi a organelor locale în realizarea lor efectivă;
  6. alege și revocă, în cazul încetării înainte de termen a mandatului deținut, președintele interimar, vicepreședinții interimari, secretarul interimar până la alegerea noilor persoane în organele de conducere conform prevederilor statutare;
  7. desemnează şeful Staff-ului electoral teritorial în campaniile electorale;
  8. aprobă/modifică listele de candidaţi/candidații la funcțiile de consilieri municipali sau raionali şi le transmite Biroului Politic Teritorial pentru a fi înaintate circumscripţiilor electorale;
  9. îndeplinește și alte atribuții care nu contravin prevederilor prezentului Statut.

 

Articolul 28.

  • Biroul Politic Teritorial este ales de Consiliul Politic Teritorial pentru o perioadă de doi ani.
  • Biroul Politic Teritorial organizează activitatea curentă a organizaţiei teritoriale.
  • Biroul Politic Teritorial este convocat după necesitate, dar nu mai rar de o dată în lună, de către Preşedintele Organizaţiei Teritoriale sau la cererea a cel puțin 1/3 din numărul membrilor săi.
  • Şedinţele Biroului Politic Teritorial sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor săi.
  • Hotărârile se adoptă cu majoritatea de voturi a membrilor prezenţi.
  • Biroul Politic Teritorial are următoarele atribuţii:
  1. coordonează şi planifică activitatea Organizației Teritoriale între şedinţele Consiliului Politic Teritorial.
  2. înaintează către circumscripțiile electorale listele de candidați desemnați de Consiliul Politic Teritorial pentru funcțiile de consilieri municipali sau raionali;
  3. înaintează către circumscripțiile electorale listele de candidați aprobați de Adunările Generale ale Organizațiilor Primare pentru funcțiile de consilieri locali sau primari;
  4. stabileşte domeniile de coordonare a activităţii vicepreşedinţilor organizației teritoriale;
  5. aprobă planurile de activitate şi monitorizează îndeplinirea acestora;
  6. organizează diverse acţiuni şi manifestări cu caracter politic, cultural, educativ, civic ş.a. în conformitate cu programul de activitate aprobat în scopul promovării imaginii favorabile a Partidului în teritoriu;
  7. organizează activitățile electorale la nivel teritorial;
  8. înaintează în baza principiului meritocraței membrii și simpatizanții în diferite funcţii în cadrul organelor administraţiei publice locale ș.a;
  9. îndeplinește și alte atribuții, care nu contravin prevederilor legale şi prezentului Statut.

 

Articolul 29.

  • Preşedintele Organizaţiei Teritoriale este ales de Conferința Teritorială pentru o perioadă de doi ani.
  • Preşedintele Organizaţiei Teritoriale are următoarele atribuţii:
  1. prezidează lucrările Conferinței Teritoriale, şedinţele Consiliului Politic Teritorial şi şedinţele Biroului Politic Teritorial al Partidului;
  2. reprezintă organizaţia teritorială în relaţiile cu membrii organizaţiei în teritoriu, cu organele de conducere ierarhic superioare, cu autorităţile publice din raza de acţiune, precum și cu alte organizații și întreprinderii;
  3. asigură îndeplinirea hotărârilor Biroului Politic Teritorial și ale organelor ierarhic superioare;
  4. coordonează activitatea membrilor aleşi sau numiţi în autorităţile publice locale;
  5. propune candidaturile vicepreşedinţilor şi a secretarului organizaţiei;
  6. îndeplinește și alte atribuții în vederea exercitării funcției sale care nu contravin prezentului statut.
  • În vederea exercitării funcției sale, președintele emite dispoziții, precum și semnează procesele verbale ale Conferinței, Consiliului Politic Teritorial și Biroului Politic Teritorial al Partidului.

 

Articolul 30.

  • Secretarul Organizaţiei Teritoriale este ales de Conferința Teritorială       pentru o perioadă de doi ani.
  • Secretarul Organizației Teritoriale are următoarele atribuții:
  1. coordonează activităţile organizatorice şi administrative la nivel teritorial;
  2. elaborează, coordonează și prezintă spre aprobare Biroului Politic Teritorial al Partidului politica de constituire și consolidare a structurilor organizațiilor primare;
  3. coordonează activitatea de centralizare a evidenţei membrilor de partid și prezintă rapoarte Biroului Politic Teritorial;
  4. organizează activitatea de planificare a întrunirilor şi acţiunilor organelor de conducere;
  5. constituie arhiva de documente a organizaţiei;
  6. contrasemnează procesele-verbale ale şedinţelor organelor organizaţiei teritoriale;
  7. îndeplineşte dispozițiile Secretarului General al Partidului;
  8. îndeplineşte şi alte atribuţii conform prevederilor prezentului statut.

 

Organizarea la nivelul municipiului Chişinău

 

Articolul 31.

  • Sectoarele municipiului Chişinău au aceeaşi structură organizatorică ca şi Organizaţiile Teritoriale din raioanele Republicii Moldova.
  • La nivelul municipiului Chişinău se formează Biroul Politic Municipal;
  • Biroul Politic Municipal este format din 15 membri, câte trei membri din fiecare sector al municipiului Chişinău;
  • Preşedinţia Biroului Politic Municipal este exercitată prin rotaţie, câte şase luni, de către un membru al Biroului propus de fiecare sector.
  • Secretarul Biroului Politic Municipal se alege pentru o perioadă de doi ani.
  • Şedinţele Biroului Politic Municipal se organizează o dată în lună. Şedinţele Biroului Politic Municipal pot fi organizate ori de câte ori este nevoie la solicitarea preşedintelui Biroului sau la solicitarea unui Birou Politic de sector;
  • Biroul Politic Municipal are următoarele atribuţii:
    1. coordonează şi sincronizează activitatea organizatorică şi politică a organizațiilor de sector;
    2. întocmeşte şi înaintează lista de candidați desemnați de Organizațiile Teritoriale de Sector pentru Consiliul Municipal Chişinău.
    3. propune Biroului Politic Republican candidatul la funcţia de Primar General al mun. Chişinău;
    4. alege preşedintele Biroului Politic Municipal;
    5. alege secretarul Biroului Politic Municipal pentru o perioada de doi ani;
  • Preşedintele Biroului Politic Municipal are următoarele atribuţii:
    1. prezidează şedinţele Biroului,
    2. reprezintă organizaţia municipală în relaţiile cu membrii organizaţiei în teritoriu, cu organele de conducere ierarhic superioare, cu autorităţile publice din raza de acţiune precum și cu alte organizații și întreprinderii;
    3. propune candidatul pentru funcţia de secretar a Biroului;
  • În lipsa preşedintelui Biroului Politic Municipal şedinţele sunt prezidate de către un reprezentant al Organizaţiei Teritoriale de Sector din care face parte preşedintele;

 

Organizarea la nivel republican

 

Articolul 32.

  • La nivel republican Partidul are următoarea organizare:
    1. Congresul;
    2. Consiliul Politic Republican;
    3. Biroul Politic Republican;
    4. Preşedintele Partidului;
    5. Secretarul General;
    6. Comisia Centrală de Cenzori;
    7. Consiliul de Integritate.

 

Articolul 33.

  • Forul suprem al Partidului este Congresul.
  • Congresul se convoacă ordinar o dată la patru ani şi extraordinar − ori de câte ori este necesar.
  • Congresul extraordinar se convoacă de către Biroul Politic Republican, fie la cererea Consiliului Politic Republican, fie la cererea a cel puțin 1/3 organizațiile teritoriale.
  • Congresul este deliberativ dacă la el participă majoritatea delegaților desemnaţi, iar hotărârile Congresului se adoptă cu votul majorității delegaţilor prezenţi.
  • Hotărârea privind alegerea/revocarea Preşedintelui Partidului se adoptă cu votul majorităţii delegaţilor desemnaţi.
  • Congresul decide dacă alegerea Președintelui va avea loc prin vot deschis sau prin vot secret.
  • Hotărârile Congresului privind reorganizarea sau autodizolvarea Partidului se adoptă cu votul a mai mult de jumătate din delegaţii prezenți la Congres.
  • Congresul are următoarele atribuţii:
  1. adoptă şi introduce modificări în Programul şi Statutul Partidului;
  2. adoptă hotărâri în vederea stabilirii Strategiei Politice a Partidului;
  3. alege și revocă din funcție Preşedintele și Secretarul General al Partidului;
  4. alege și revocă membrii Consiliului Politic Republican;
  5. alege și revocă membrii Comisiei Centrale de Cenzori;
  6. alege și revocă membrii Consiliului de Integritate;
  7. adoptă decizii privind reorganizarea internă, fuzionarea cu alte formaţiuni politice sau încetarea activităţii Partidului;
  8. apreciază activitatea desfăşurată de preşedinte și secretarul general;
  9. apreciază activitatea desfăşurată de Comisia Centrală de Cenzori şi Consiliul de Integritate;
  10. exercită alte atribuţii prevăzute de prezentul Statut.
  • Congresul poate delega o parte din atribuţiile sale Consiliului Politic Republican.

 

Articolul 34.

  • Consiliul Politic Republican este ales de Congresul Partidului pe un termen de patru ani;
  • Consiliul Politic Republican exercită conducerea Partidului în intervalul dintre Congrese.
  • Componența Consiliului Politic Republican este votată de către Congresul Partidului.
  • În componența Consiliului Politic Republican intră președinții și secretarii organizațiilor teritoriale de partid, președinții și secretarii organizațiilor municipale de partid, delegați reprezentanți ai organizațiilor Dreptei din diasporă.
  • Consiliul Politic Republican se convoacă cel puțin o dată la șase luni de Preşedintele Partidului, de Biroul Politic Republican sau de cel puțin 1/3 din numărul membrilor consiliului.
  • Votul la ședințele Consiliului Politic Republican poate fi exprimat atât de membrii prezenți, cât și prin corespondență (cu folosirea noilor tehnologii informaționale) de către membrii din diasporă, sau de către membrii aflați peste hotare la momentul întrunirii Consiliului Politic Republican.
  • Şedinţele Consiliului Politic Republican sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor acestuia, iar hotărârile Consiliului Politic Republican se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
  • Consiliul Politic Republican are următoarele atribuţii:
  1. aplică Statutul și programul politic al Partidului în activitățile sale;
  2. Aprobă componența Biroului Politic Republican;
  3. alege și revocă din funcție membrii Biroului Politic Republican;
  4. la propunerea președintelui Partidului alege și revocă din funcție vicepreședinții Partidului;
  5. aprobă listele candidaţilor pentru alegerile parlamentare și le transmite Biroului Politic Republican pentru a fi înaintate cu toate materialele necesare la Comisia Electorală Centrală sau deleagă dreptul de aprobare Biroului Politic Republican;
  6. desemnează candidații Partidului pentru funcții importante în stat;
  7. dezbate şi decide asupra poziţiei Partidului în problemele politice;
  8. aprobă şi coordonează strategia campaniilor electorale în alegeri generale locale şi parlamentare;
  9. propune Congresului fuziunile cu Partidele politice, negociate de Biroul Politic Republican;
  10. propune Congresului schimbarea denumirii partidului și a simbolisticii sale;
  11. decide formarea blocurilor, a convențiilor și a alianţelor cu Partidele politice în cadrul proceselor electorale și postelectorale, negociate de Biroul Politic Republican;
  12. convoacă Congresul;
  13. analizează activitatea reprezentanţilor partidului în administraţia centrală şi decide asupra eficienței și prestației acestora;
  14. constituie departamente pe domenii de activitate şi desemnează responsabilii acestora;
  15. decide asupra afilierii internaţionale a Partidului;
  16. aprobă structura Secretariatului general al Partidului;
  17. adoptă regulamentele de organizare și funcționare ale organelor de conducere și ale structurilor specifice, precum şi alte acte normative interne ale Partidului;
  18. aprobă sigla, simbolul electoral şi sloganele Partidului;
  19. aplică sau propune sancţiuni în conformitate cu prevederile Statutului;
  20. deleagă, în caz de funcție vacantă, președintele interimar, până la alegerea noului Președinte de către Congres;
  21. îndeplinește și alte atribuții care nu contravin prevederilor legale şi prezentului Statut.
  • Consiliul Politic Republican poate delega unele atribuții Biroului Politic Republican.

 

Articolul 35.

  • Biroul Politic exercită conducerea Partidului între şedinţele Consiliului Politic Republican.
  • Componența Biroului Politic Republican este votată de către Consiliul Politic Republican pe un termen de patru ani.
  • Președintele Partidului, toți vicepreședinții, Secretarul General, președintele Comisiei de Cenzori și președintele Consiliului de Integritate fac parte din componența Biroului Politic Republican.
  • Biroul Politic se întruneşte în şedinţe după necesitate, dar nu mai rar decât o dată în două săptămâni.
  • Şedinţa Biroului Politic Republican se convoacă de către Preşedintele Partidului sau la cererea a cel puțin 1/3 din membrii săi, la cererea Comisiei Naționale de Cenzori sau a Consiliului de Integritate.
  • Şedinţa Biroului Politic Republican este deliberativă în cazul în care la ea participă majoritatea membrilor aleşi, iar hotărârile Biroului Politic Republican se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor aleși.
  • Votul la ședințele Biroului Politic Republican poate fi exprimat atât de membrii prezenți, cât și prin corespondență (cu folosirea noilor tehnologii informaționale) de către membrii din diasporă, sau membrii aflați peste hotare la momentul întrunirii Biroului Politic Republican.
  • Biroul Politic Republican are următoarele atribuţii:
  1. adoptă şi urmăreşte punerea în aplicare a măsurilor pentru îndeplinirea hotărârilor Congresului şi ale Consiliului Politic Republican;
  2. elaborează politica financiară a Partidului;
  3. convoacă Consiliul Politic Republican;
  4. stabileşte data, locul şi norma de reprezentare a membrilor Organizațiilor Teritoriale la Congresul Partidului;
  5. înaintează listele candidaților pentru alegerile parlamentare, împreună cu toate materialele necesare la Comisia Electorală Centrală. În caz de delegare de către Consiliul Politic Republican, aprobă și înaintează listele candidaților pentru alegerile parlamentare;
  6. aprobă și înaintează la comisiile electorale de circumscripție lista consilierilor municipali şi a candidaturilor la funcţia de Primar General al municipiului;
  7. numește Secretarii Generali adjuncți la propunerea Secretarului General al Partidului;
  8. aprobă structura şi statele de personal ale Secretariatului General la propunerea Secretarului General al Partidului;
  9. stabileşte, la propunerea Secretarului General, activitatea de organizare şi consolidare a rândurilor Partidului;
  10. desemnează membrii și șeful Staff-ului electoral la nivel republican;
  11. coordonează activitatea departamentelor pe domenii de activitate şi sprijină formarea grupurilor de lucru pe programe, domenii şi proiecte;
  12. monitorizează şi evaluează activitatea departamentelor;
  13. elaborează și coordonează realizarea strategiei politice a Partidului;
  14. propune sancţiuni potrivit prevederilor Statutului;
  15. negociază înţelegeri politice în limita mandatului aprobat de Consiliul Politic Republican;
  16. desemnează candidaţii pentru funcţiile din Guvern şi administraţia publică centrală;
  17. îndeplinește și alte atribuții care nu contravin prevederilor legale şi prezentului Statut.

 

Președintele Partidului

 

Articolul 36.     

  • Preşedintele Partidului conduce activitatea generală a Partidului, activitatea Congresului, a Consiliului Politic Republican și a Biroului Politic Republican.
  • Preşedintele Partidului este garantul respectării statutului și a regulamentelor interne, al realizării Programului și a Strategiei politice a Partidului, precum și al unității și stabilității Partidului.
  • Președintele Partidului  este ales de către Congres;
  • Președintele Partidului este ales pe un termen de patru ani, cu cel mult două mandate consecutive;
  • Candidații la funcția de Președinte scriu o declarație de intenție de a candida și o expediază Biroului Politic Republican.
  • Candidații la funcția de Președinte își organizează campania de alegeri interne în cadrul organizațiilor teritoriale cu 3 luni până la Congres.
  • În rezultatul campaniei de alegeri interne, candidații la funcția de Președinte sunt înaintați prin moțiune de cel puțin o Organizație Teritorială a Partidului.
  • La Congres intră în competiție cel puțin 2 candidați propuși prin moțiune de organizațiile teritoriale.
  • Cu excepţia Congresului de Constituire a Partidului, candidaţii la funcția de preşedinte a Partidului se propun de către delegaţii la Congres;
  • Se consideră ales în calitate de Președinte al Partidului candidatul care a acumulat voturile a mai mult de jumătate din membrii Partidului delegați la Congres.
  • În caz de nealegere a Președintelui din primul tur de scrutin, este organizat turul doi pentru primii doi candidați clasați cu cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
  • Congresul decide modalitatea de alegere a Președintelui prin vot deschis sau secret.
  • Președintele îndeplinește următoarele atribuții:
  1. exprimă mesajul politic al Partidului;
  2. reprezintă Partidul în spațiul public;
  3. dirijează activitatea tuturor structurilor Partidului;
  4. asigură dialogul politic și reprezintă Partidul în relațiile cu alte formațiuni social-politice, instituții și autorități publice din Republica Moldova, din România și din străinătate;
  5. informează Consiliul Politic Republican asupra măsurilor disciplinare luate în corespundere cu prevederile prezentului Statut;
  6. propune Consiliului Politic Republican spre aprobare candidaturile la funcțiile de vicepreședinți;
  7. angajează și concediază personalul aparatului Partidului sau al Secretariatului General, sau deleagă această competență Secretarului General al Partidului;
  8. poate delega unele din competențele sale către Vicepreședinți sau Secretarul General al Partidului;
  9. exercită și alte atribuții conform Statutului.
  • În vederea realizării competențelor, Președintele emite decizii.

 

Articolul 37.

  • Vicepreședinții Partidului sunt propuși de către Președinte și aleși prin vot deschis de către Consiliul Politic Republican.
  • Numărul vicepreședinților este propus de Consiliul Politic Republican;
  • Vicepreședinții Partidului îndeplinesc următoarele atribuții:
  1. conduc şi coordonează activitatea departamentelor pe domeniile de activitate;
  2. reprezintă Partidul în spațiul public;
  3. prezintă Biroului Politic Republican informaţii privind strategia şi tactica Partidului în domeniile de activitate încredinţate;
  4. îndeplinesc responsabilități delegate de către Preşedintele Partidului, Consiliul Politic şi Biroul Politic Republican;
  5. reprezintă Partidul în relaţiile oficiale prin mandat delegat de Preșdintele Partidului sau de Biroul Politic Republican.

 

Articolul 38.

  • Secretarul General este ales de Congresul Partidului pe un termen de patru ani;
  • Secretarul General al Partidului are următoarele atribuții:
  1. conduce și asigură activitatea eficientă a aparatului Partidului şi a Secretariatului General al Partidului;
  2. elaborează şi prezintă spre aprobare Biroului Politic Republican structura şi statele de personal ale Secretariatului General;
  3. elaborează și propune spre aprobare Consiliului Politic Republican Regulamentul de desfășurare a activității Biroului Politic Republican;
  4. coordonează la nivel central procesele de planificare, organizare, motivare, implementare şi evaluare a activităţii organizaţiilor Partidului;
  5. elaborează, dirijează şi prezintă spre aprobare Biroului Politic Republican politica de constituire, consolidare şi dezvoltare a structurilor teritoriale ale Partidului;
  6. contribuie la elaborarea, implementarea şi evaluarea strategiilor, campaniilor şi a altor manifestări şi iniţiative organizate de către Partid;
  7. coordonează la nivel central procesele de recrutare, pregătire şi organizare a resurselor umane în cadrul Partidului;
  8. duce evidenţa resurselor umane, materiale, financiare la nivel de Partid;
  9. prezintă rapoarte Biroului Politic, Consiliului Politic Republican și Congresului privind activitatea structurilor Partidului;
  10. reprezintă Partidul în relaţiile oficiale cu instituţiile şi cu autorităţile publice naţionale şi internaţionale în chestiunile ce ţin de atribuţiile sale;
  11. coordonează şi este responsabil de procesele de comunicare şi imagine a Partidului;
  12. asigură o comunicare internă eficientă între toate organizaţiile și structurile Partidului;
  13. emite dispozitii și alte acte interne la nivel de Partid ce ţin direct de îndeplinirea atribuţiilor sale;
  14. exercită şi alte atribuţii prevăzute în Statut sau delegate.

 

Articolul 39.

  • Comisia Centrală de Cenzori este organul suprem de revizie contabilă, financiară și de verificare a patrimoniului Partidului.
  • Comisia Centrală de Cenzori este aleasă de Congresul Partidului pe un termen de patru ani;
  • Numărul membrilor Comisiei Centrale de Cenzori este stabilit de Congres.
  • Comisia Centrală de Cenzori se întruneşte anual ori după necesitate, la solicitarea Preşedintelui sau a vicepreședinților Partidului, a Secretarului General, a Consiliului Politic Republican, a Biroului Politic Republican, a Preşedintelui Comisiei sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
  • Ședințele Comisiei Centrale de Cenzori se consideră deliberative dacă la ea participă mai mult de jumătate din numărul membrilor aleși.
  • Comisia Centrală de Cenzori adoptă hotărâri cu votul a mai mult de jumătate din numărul membrilor aleși.
  • Comisia Centrală de Cenzori are următoarele atribuţii:
  1. efectuează controale ale activităţii economico-financiare a organelor de conducere republicane şi teritoriale, modul de utilizare a patrimoniului, evidenţei şi realizării bugetului aprobat;
  2. prezintă rapoarte Congresului, informează Consiliul Politic Republican şi Biroul Politic Republican despre încălcările depistate;
  3. verifică anual şi în caz de necesitate activitatea financiară a Partidului şi a structurilor lui, efectuând în acest scop controale financiare interne;
  4. alege din rândul membrilor săi preşedintele şi secretarul Comisiei.

 

Articolul 40.

  • Consiliul de Integritate reprezintă organul care are atribuţii privind controlul respectării prevederilor statutare şi a disciplinei interne a Partidului.
  • Consiliul de Integritate este ales de Congresul Partidului pe un termen de patru ani.
  • Cu excepţia preşedintelui Consiliului de Integritate, care este membru al Biroului Politic Republican, membrii Consiliului de Integritate nu pot fi concomitent membri ai Consiliului Politic Republican, ai Biroului Political Republican și ai Comisiei Centrale de Cenzori.
  • Numărul membrilor Consiliului de Integritate este stabilit de Congres.
  • Consiliul de Integritate se întruneşte cel puțin o dată la 6 luni, la solicitarea Preşedintelui Partidului, a Secretarului General, a Consiliului Politic Republican, a Biroului Politic Republican, a Preşedintelui Consiliului sau a cel 1/3 din numărul membrilor săi.
  • Ședințele Consiliului de Integritate se consideră deliberative dacă la ea participă mai mult de jumătate din numărul membrilor aleși.
  • Consiliul de Integritate adoptă hotărâri cu votul a mai mult de jumătate din numărul membrilor aleși.
  • Consiliul de Integritate are dreptul exclusiv de control asupra conformităţii actelor emise de organele Partidului cu prevederile prezentului Statut. În cazul neconformităţii unor prevederi sau a unor acte cu prevederile Statutului, acestea sunt prezentate organelor respective ale Partidului pentru modificare sau, după caz, anulare.
  • Litigiile din interiorul Partidului vor fi soluţionate în baza mecanismului stabilit de Consiliul de Integritate în conformitate cu Statutul Partidului și Regulamentul Consiliului de Integritate.
  • Regulamentul Consiliului de Integritate este aprobat de Consiliul Politic Republican al Partidului.
  • Consiliul de Integritate are următoarele atribuţii:
  1. cercetează litigiile parvenite între organele de conducere ale organizaţiilor locale, teritoriale, precum şi cele de la nivel central;
  2. soluţionează conflictele apărute între membrii Partidului sau între aceştia şi conducerea organizaţiilor Partidului;
  3. prezintă Congresului, Consiliului Politic Republican sau Biroului Politic Republican rapoarte de activitate;
  4. alege din rândul membrilor săi Preşedintele şi Secretarul Consiliului de Integritate.

 

 

CAPITOLUL VI

STRUCTURILE  SPECIALIZATE DE  PARTID

 

Articolul 41.

  • Structurile specializate ale Partidului sunt:
  1. Secretariatul General;
  2. Departamentele de Specialitate;
  3. Departamentul PR (Relații cu Publicul).

 

Articolul 42.

  • Secretariatul General este coordonat şi condus de către Secretarul General al Partidului sau de către Secretarii Generali adjuncți, competențele cărora sunt delegate de către Secretarul General.
  • Toate atribuţiile Secretariatului General derivă din atribuţiile directe ale Secretarului General al Partidului.

 

Articolul 43.

  • Departamentele de Specialitate sunt coordonate şi conduse de către Vicepreşedinţii Partidului.
  • Departamentele de specialitate propun politici, strategii, planuri de acțiuni pe domenii, prin care se realizează programul Partidului.

 

Articolul 44.

  • Departamentul Relații cu Publicul elaborează și propune spre aprobare Biroului Politic Republican politici și strategii de comunicare a Partidului în spațiul public.
  • Departamentul Relații cu Publicul (PR) asigură logistic și intelectual comunicarea dintre Partid și instituțiile media din ambele state românești și cele din străinătate.
  • Șeful Departamentul Relații cu Publicul este membru invitat cu drept de opinie consultativă al Biroului Politic Republican.
  • Departamentul Relații cu Publicul poartă responsabilitate pentru corectitudinea informației transmise în spațiul public, după coordonarea acesteia cu Biroul Politic Republican.

 

Articolul 45.

  • Toate Structurile specializate activează şi funcţionează în baza Regulamentelor de organizare şi funcţionare specifice fiecărei structuri în parte.
  • Regulamentele de organizare şi funcţionare a structurilor de Partid se elaborează ca proiecte de către structurile respective şi se avizează de către Secretariatul General pentru a fi înaintate spre aprobare Consiliului Politic Republican.

 

Alte structuri și organizații

 

Articolul 46.

  • La nivel de Partid se pot înfiinţa, organiza şi desființa şi alte structuri, precum Organizaţia de Tineret, Organizaţia de Femei, Organizația Aleșilor Locali și altele, care vor funcţiona în baza regulamentelor de organizare şi funcţionare aprobate de Consiliul Politic Republican.

 

 

CAPITOLUL VII

Instrumente de comunicare

 

Articolul  47.

  • În relaţiile cu autorităţile publice, cu alte partide sau organizaţii din ţară şi din străinătate, cu alte persoane juridice şi fizice, Partidul este reprezentat de Preşedintele Partidului sau de un reprezentant al Partidului împuternicit prin Hotărârea Biroului Politic Republican.
  • La nivel local Partidul este reprezentat de Președinții Organizațiilor Primare, Locale și Teritoriale în conformitate și în limitele atribuțiilor prevăzute de prezentul statut.

 

Articolul 48.

  • Partidul poate să elaboreze, să fondeze şi să dispună de mijloace de informare în masă proprii şi să desfăşoare activitate editorială în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
  • Mijloacele de informare create de Partid exprimă doctrina şi viziunea politică a Partidului, adoptate de organele lui de conducere.
  • Activitatea editorială a Partidului este coordonată de către Biroul Politic Republican.
  • Biroul Politic Republican numește redactorii-şefi ai acestor mijloace.
  • Procesul de comunicare este asigurat prin intermediul Departamentului Relații cu Publicul al Partidului, prin coordonare cu Biroul Politic Republican.

 

 

CAPITOLUL VIII

Patrimoniul și mijloacele financiare ale Partidului

 

Articolul 49.

  • În scopul realizării sarcinilor statutare şi a Programului, Partidul poate dispune, cu titlu de proprietate, de patrimoniu şi de surse de finanţare, precum şi de alte bunuri neinterzise de lege.
  • Patrimoniul Partidului, inclusiv veniturile, nu poate fi distribuit între membrii acestuia.
  • Patrimoniul Partidului constă din totalitatea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea Partidului.
  • Păstrarea, evidenţa şi administrarea patrimoniului Partidului se stabilesc de către Comisia Centrală de Cenzori în baza unui regulament.
  • Sursele de finanţare a Partidului provin din:
    1. cotizaţiile membrilor de partid;
    2. donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice, evidenţa cărora se ţine într-un registru al donaţiilor primite;
    3. venituri provenite din activităţi proprii;
    4. subvenţii de la bugetul de stat;
    5. alte surse în conformitate cu legislația în vigoare.
  • Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi în lei şi în altă valută, deschise, potrivit legii, în bănci cu sediul în Republica Moldova, şi se gestionează prin mandatari financiari, numiţi de către Birourile Politice de la toate nivelurile de conducere, cărora le prezintă rapoarte.
  • Membrii Partidului care îndeplinesc funcţii de conducere pot fi remuneraţi pentru activitatea lor, conform deciziei Consiliului Politic Republican.
  • Membrii Partidului nu poartă răspundere pentru datoriile Partidului, precum şi Partidul nu poartă răspundere pentru datoriile membrilor săi.

 

Articolul 50.

  • Fiecare membru al partidului achită cotizația de membru.
  • Mărimea lunară a cotizației de membru este următoarea:
    1. Pentru membrii Biroului Politic Republican angajați în câmpul muncii – 500 lei;
    2. Pentru membrii Biroului Politic Republican neangajați în câmpul muncii – 250 lei;
    3. Pentru toți ceilalți membri de partid – 5 lei
  • Consiliul Politic Republican poate modifica temporar, prin hotărâre, mărimea cotizației de membru, până la convocarea Congresului Partidului și aprobarea modificărilor respective în Statut.

 

 

CAPITOLUL IX

Modul de reorganizare și încetare a activității Partidului

 

Articolul 51.

  • Partidul îşi încetează activitatea prin reorganizare sau autodizolvare în baza hotărârii Congresului cu votul a mai mult de jumătate din numărul membrilor delegaţi.
  • Reorganizarea se efectuează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare în condiţiile legislaței în vigoare.

 

 

CAPITOLUL X

Dispoziții finale și tranzitorii

 

Articolul 52.

  • Prezentul Statut şi toate modificările lui ulterioare intră în vigoare din momentul înregistrării la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova.
  • Statutul Partidului este obligatoriu şi se aplică tuturor membrilor ce fac parte din Organizaţiile Primare, Teritoriale şi Republicane.
  • În măsura în care nu prevede, prezentul statut se completează de drept cu prevederile  Legii privind Partidele politice.

 

 

Adoptat la Congresul de constituire a Partidului Politic „Dreapta”

14 februarie 2016

 

 

 

 

 

Partajare
Share on FacebookTweet about this on TwitterPin on PinterestShare on Google+Email this to someone