Programme DROITE

 PROGRAMUL PARTIDULUI POLITIC

DREAPTA

I. SCOPUL SUPREM

Partidul Politic DREAPTA are ca scop asigurarea libertății, a fericirii, a nivelului înalt de trai și a securității tuturor cetățenilor din Republica Moldova, fără nicio discriminare, susținând reunificarea Republicii Moldova cu România. Reîntregirea națiunii românești, parte componentă a civilizației europene și parte integrantă a Uniunii Europene, va asigura armonizarea tuturor segmentelor societale (politic, economic, legislativ, social) ale Republicii Moldova și României. Reunificarea va îmbunătăți viața tuturor cetățenilor săi actuali, fără nicio discriminare, în conformitate cu standardele europene de calitate a vieții, în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Declarația de Independență din 1991 (care a fost constituționalizată la 5 decembrie 2013) și alte documente internaționale ce reglementează principiile fundamentale ale democrației și statului de drept.

 II. CADRUL DOCTRINAR

 

Partidul Politic DREAPTA este o formaţiune politică ce întrunește un spectru mal larg de opțiuni ideologice în spiritul dreptei istorice europene: populare, creștin-democrate, liberale și conservatoare. DREAPTA pledează pentru:

  • primordialitatea intereselor cetățenilor;
  • primordialitatea legilor în societate;
  • egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii;
  • libertatea de conștiință și intelectuală a individului;
  • libertatea economică și socială a individului;
  • libertatea de asociere a individului;
  • primordialitatea proprietăţii private;
  • libertatea iniţiativei economice individuale;
  • promovarea concurenţei loiale;
  • un stat de drept, cu rol de garant al democraţiei și al pluralismului democratic;
  • conservarea și perpetuarea tradițiilor și a moștenirii culturale românești.

 

III. DEZIDERATUL GEOPOLITIC ȘI POZIȚIA CU PRIVIRE LA IDENTITATEA NAȚIONALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

 

  • În Republica Moldova populația majoritară este constituită din români, care sunt parte integrantă a națiunii românești. Partidul Politic DREAPTA afirmă că pentru moment, națiunea română este divizată în două state românești – România și Republica Moldova, iar sloganul „o națiune, două state românești” exprimă esența realităților geopolitice la ora actuală.
  • Republica Moldova este un stat în care majoritatea românească conviețuiește cu minorități naționale și etnice, dar aceste minorități nu periclitează componența națională monolită a statului Republica Moldova în frontierele recunoscute la declararea independenței sale în 1991.
  • Limba oficială a statului Republica Moldova este limba română, și toți cetățenii Republicii Moldova au obligația să o cunoască și dreptul să o folosească, inclusiv ca limbă de comunicare interculturală între diferite segmente și grupuri din societate.
  • Începând cu anul 1812, anul ocupației țariste rusești, Basarabia a fost supusă unui profund proces de deznaționalizare și modificare a structurii demografice a populației majoritare românești. În scurta perioadă între 1918-1940, timp în care Basarabia a fost în componența României Mari, a fost realizat un model de modernizare economică și emancipare culturală fără precedent a Basarabiei. Între 1940-1941 și 1944-1989, actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost supus ocupației sovietice, care a continuat politica de deznaționalizare și genocid al elitelor națiunii majoritare românești, dar și a minorităților etnice (prin foametea organizată din 1946-1947, deportările în masă ș.a.).
  • Pactul Molotov-Ribbentrop este unul ilegal și criminal. Deși a fost declarat nul de către întreaga comunitate internațională, consecințele lui negative asupra românilor sunt resimțite și astăzi, nefiind reparate până în prezent.
  • Reîntregirea națiunii românești prin reunificarea politică, economică și socială a Republicii Moldova cu România este un deziderat firesc și constituie unul dintre principalele obiective ale membrilor și susținătorilor Partidului DREAPTA, care împărtășesc acest deziderat și desfășoară activități complexe în vederea promovării și realizării lui.
  • Grație amplasării sale în Europa și continuității etnice cu restul națiunii române, locul firesc al Republicii Moldova este în spațiul economic, cultural și valoric al Uniunii Europeane și sub umbrela de securitate a Organizației Tratatului Nord-Atlantic. Neutralitatea actuală ne plasează într-o zonă gri și ne menține în sărăcie și nesiguranță, lăsându-ne vulnerabili față de diverse presiuni economice și militare. Reunificarea cu România presupune o reparare naturală a acestor erori.

IV. OBIECTIVELE STRATEGICE

 

  • Promovarea armonizării legislative, instituționale, teritorial-administrative a Republicii Moldova cu modelul românesc și european.
  • Implementarea acquis-ului comunitar, în conformitate cu Acordul de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
  • Optimizarea și eficientizarea instituțiilor statului.
  • Optimizarea  politicilor bugetar-fiscale.
  • Stimularea inițiativei antreprenoriale.
  • Eliminarea totală a corupției din sferele vieții socio-economice și politice.
  • Implicarea expertizei și suportului României ca partener strategic principal și garant suprem al procesului de europenizare a Republicii Moldova.
  • Atragerea sprijinului masiv pentru Republica Moldova al SUA și Uniunii Europene ca entități globale de asigurare a democrației, securității și dezvoltării durabile în lume.
  • Implicarea instituțiilor europene, cu participarea României, prin instituirea unui Mecanism de Control și Verificare a proceselor de reformare a justiției și securității din Republica Moldova.
  • Reformarea sistemului justiției conform modelului românesc de funcționare și combatere a corupției.
  • Obținerea retragerii forțelor militare ale Federaţiei Ruse din stânga Nistrului şi transformarea actualului format de menţinere a păcii într-o misiune internațională civilă prin revizuirea acordului Snegur-Elțin din 1993, ca prim pas în promovarea soluţionării durabile a conflictului înghețat din stânga Nistrului.
  • Reformarea urgentă a sistemului de apărare și securitate a Republicii Moldova în condițiile schimbării situației geopolitice din regiune cu implicarea suportului și asistenței României, NATO, SUA și UE.
  • Asanarea clasei politice prin implicarea activă în procesul decizional politic a concetățenilor din diasporă și a cetățenilor europeni cu experiență vastă în toate domeniile socio-economice din Republica Moldova.
  • Participarea la competiția politică în conformitate cu legislația Republicii Moldova, pentru a obține statut de partid majoritar, a implementa valorile și a realiza scopul suprem al Partidului Politic DREAPTA.

 V. UNIREA ACUM ȘI IMEDIAT

 

  • Elaborarea, de comun acord şi în colaborare cu autorităţile de la Bucureşti, a unui plan de unificare graduală, într-un termen stabilit, a tuturor sistemelor publice din cele două state – diplomație, armată, sistem bancar, sistem vamal, structuri teritorial-administrative etc.
  • Colaborarea constructivă cu toate organizaţiile societăţii civile şi forţele politice din România şi Republica Moldova care promovează reunificarea Republicii Moldova cu România.
  • Contribuția prin toate mijloacele logistice, intelectuale, politice la crearea masei critice de cetățeni capabili să conștientizeze că Unirea Republicii Moldova cu România este unica soluție pentru asigurarea fericirii și a calității înalte a vieții cetățenilor din teritoriul actual al Republicii Moldova.
  • Desfăşurarea unor ample campanii de informare pe tot teritoriul republicii cu privire la necesitatea reunificării cu România, pentru atingerea unei majorităţi de cetăţeni dispuşi să o susţină.
  • Încurajarea cetăţenilor Republicii Moldova să-şi redobândească, în condiţiile legii, cetăţenia română.
  • Încurajarea cetăţenilor din România, urmaşi de refugiaţi din Basarabia, să-şi ia şi cetăţenia Republicii Moldova.

VI. DOMENII ȘI ACȚIUNI

 

Pentru a-și realiza scopul suprem și obiectivele strategice, Partidul DREAPTA se conduce după următorul plan desfășurat de acțiuni, ce acoperă diversele domenii de dezvoltare a Republicii Moldova, după cum urmează:

 

  1. Asigurarea calității vieții prin creștere economică durabilă. Stimularea libertății antreprenoriatului. Asanarea sectorului Financiar. Asigurarea securității energetice.

 

  • Elaborarea Codului fiscal pentru o perioadă de 4 ani, și nu amendarea anuală a acestuia, fapt ce va permite o previziune a creșterii economice și a efectelor reformelor fiscale;
  • Introducerea impozitului unic pe venit, în mărime de 20%;
  • Introducerea sistemului de impozitare a veniturilor cetățenilor printr-o tranșă unică de 17%, cu repartiția ulterioară a impozitelor de către guvern în funcție de prioritățile momentului;
  • Implementarea auto-antreprenoriatului ca formă de independență economică a fiecărui cetățean activ;
  • Privatizarea întreprinderilor publice;
  • Stimularea investițiilor interne;
  • Reducerea prin optimizare a numărului de organisme cu drept de control a activității de întreprinzător;
  • Dezoffshorizarea și transparentizarea acționariatului din sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova;
  • Implementarea surselor de energie regenerabile și dezvoltarea industriei de producere a acestora;
  • Diversificarea asigurării Republicii Moldova cu resurse energetice din sistemul de distribuire românesc/european și cel din Orientul Mijlociu.

 

  1. Combaterea sistemică a corupției și reformarea justiției.

 

  • Remorcarea instituțiilor anti-corupție din Republica Moldova de către DNA din România;
  • Reforma constituțională în domeniul justiției prin introducerea statutului de magistrați (procurori și judecători) și excluderea prezumpției caracterului licit al acumulării averii;
  • Adoptarea legii cu privire la numirea în funcție a Procurorului General, a membrilor Curții Supreme de Justiție, a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv a 40% din corpul judecătoresc să provină din rândul cetățenilor din România și alte state membre UE sau nord-americane;
  • Reformarea conceptului de pregătire a magistraților și transparentizarea procesului de evaluare pentru calificarea judecătorilor și a procurorilor prin transmiterea on line a examenelor;
  • Amendarea legislației prin introducerea confiscării extinse a marilor averi dobândite prin acte corupționale, inclusiv prin businessul abuziv al demnitarilor cu banii din bugetul public;
  • Amendarea legislației prin introducerea confiscării civile (inițierea unei proceduri simplificate, de drept civil, în privința bunurilor și a averilor care sunt supuse confiscării);
  • Adoptarea Legii Lustrației care va cuprinde perioada de ocupație sovietică (1940-1941, 1944-1989) și perioada modernă (1991-prezent);
  • Reformarea instituțiilor abilitate cu lupta împotriva corupției prin optimizarea și eficientizarea instituțională, dar și a atribuțiilor funcționale, cu scopul obținerii finalității de combatere reală a corupției și nu de mimare a acestei lupte;
  • Amendarea și implementarea legislației anti-corupție prin penalizarea persoanelor de demnitate publică – deputați, miniștri, aleși locali, funcționari publici – implicate în afaceri cu statul;
  • Penalizarea actelor de angajare la serviciu în întreprinderile publice la funcții cu salarii înalte a rudelor apropiate ale persoanelor cu demnitate publică – deputați, miniștri, aleși locali, judecători, procurori, funcționari;

 

  1. Relații externe, securitate, apărare și problema teritoriului din stânga Nistrului.

 

  • Relațiile cu România, până la reunificarea politică a celor două state românești, sunt privilegiate și constituie fundamentul politicii externe a Republicii Moldova;
  • Republica Moldova va acționa în unison cu România în materie de decizii pe axa politicii externe și va acționa în interes strict național al celor două state românești;
  • Sistemele diplomatice ale ambelor state urmează să fie reunificate cât de curând posibil;
  • Pe dimensiunea externă Republica Moldova împreună și România vor avea în calitate de parteneri strategici SUA și statele Uniunii Europene, și vor dezvolta relații pragmatice, economic avantajoase cu toate economiile importante ale lumii;
  • Sporirea eforturilor de implementare a prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, pentru a ajunge la funcționalitatea deplină a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător;
  • Republica Moldova, alături de România, va deveni stat generator de securitate prin cooperarea strânsă cu NATO;
  • Republica Moldova va reforma sistemul său militar și securitar pentru a-l aduce în concordanță cu modelul românesc, asigurând astfel reunificarea celor două sisteme, necesitate imperioasă dictată de situația geopolitică din regiune și din lume;
  • Republica Moldova împreună cu România vor acționa de comun acord în situația creată în urma conflictului militar ruso-ucrainean, în scopul asigurării securității cetățenilor ambelor state, supuse unui risc înalt de destabilizare socio-politică;
  • Imposibilitatea soluționării politice în termen scurt și mediu a conflictului înghețat din stânga Nistrului, teritoriu ce aparține de drept Republicii Moldova, invalidează asigurarea controlului constituțional asupra acestei regiuni. Pentru a readuce teritoriul secesionist din stânga Nistrului în albia constituționalității sunt necesare schimbarea formatului de negocieri cu includerea României ca participant la acest format și recunoașterea că în 1992 a avut loc un act de agresiune din partea Rusiei; este necesară revizuirea acordului dintre RM și Rusia din 1992, și schimbarea formatului misiunii de pacificare din unul militar în format internațional civil;
  • Republica Moldova va susține, alături de România, Declarația de înființare a Tribunalului Internațional pentru investigarea crimelor comunismului și demararea unui proces judiciar în Republica Moldova pentru condamnarea crimelor comunismului.

4. Diaspora 

  • Crearea Ministerului Diasporei;
  • Atragerea în arcul politic, guvernamental și legislativ a celor mai calificate resurse umane din diaspora pentru a asigura transferul de integritate, competențe și profesionalism;
  • Adoptarea Legii Migrantului, care va crea un statut special al migrantului și ar facilita reintegrarea migranților reîntorși la baștină;
  • Introducerea prin lege a facilităților fiscale pentru familiile de migranți tineri reîntorși în Republica Moldova;
  • Introducerea prin lege a facilităților fiscale pentru migranții reîntorșii care investesc in economia națională;
  • Promovarea unor măsuri de apropiere, colaborare şi fuziune între organizaţiile cetăţenilor originari din România şi Republica Moldova care se află în afara graniţelor celor două state;
  • Implicarea cetăţenilor din Diaspora la realizarea de programe şi activităţi de promovare a adevărului istoric despre naţiunea română, a identităţii comune a românilor de pe cele două maluri ale Prutului, în spaţiul public al ţărilor respective, cu prioritate în statele membre ale Uniunii Europene;
  • Favorizarea integrării emigranților în țările de reședință; protecția minorilor abandonați în urma fenomenului migratoriu;
  • Promovarea obligativității expertizei asociațiilor diasporale pe arii profesionale – justiție, economie, finanțe, arhitectură etc. – în luarea deciziilor importante în cadrul proiectelor de importanță națională;
  • Introducerea votului prin corespondență, prin procură și electronic pentru cetățenii rezidenți peste hotarele Republicii Moldova; amendarea legislației în domeniul asigurării circulației cetățenilor, capitalului și mărfurilor între Republica Moldova și statele de reședință a cetățenilor din diasporă.

 

5. Asigurarea educației de calitate pentru toți și a accesului la fenomenul cultural material și imaterial.

 

  • Asigurarea accesului echitabil al tuturor cetățenilor fără nicio discriminare la servicii educaționale de calitate;
  • Promovarea instituțională și la nivel de resurse umane a integrității, meritocrației, democrației participative și activismului civic în sistemului educațional al Republicii Moldova;
  • Reformarea metodelor și a conținutului sistemului educațional al Republicii Moldova prin racordarea lor la modelele europene; reformarea sistemului de învățământ superior prin integrarea plenară a acestuia în Spațiul European al Învățământului Superior și al Cercetării;
  • Reformarea domeniului cercetării și inovării prin focalizarea demersurilor științifice pe arii de interes regional și republican, prin concentrarea cercetării în instituțiile de învățământ superior, prin implicarea sectorului privat în finanțarea activităților de cercetare ce contribuie la dezvoltarea durabilă;
  • Reformarea învăţământului liceal, prin introducerea profilelor de specializare (matematică-informatică, ştiinţele naturii, ştiinţe sociale, limbi străine, filologie) şi a obiectelor corespunzătoare (sociologie, politologie, filosofie, logică);
  • Perfecționarea continuă a curriculei naționale, prin decongestionarea conținuturilor, oferirea libertății de elaborare și alegere a traseelor educaționale; introducerea unui curs obligatoriu de „Istorie a totalitarismului” în gimnazii şi licee, la care să fie studiate atât atrocităţile comise de regimul sovietic de ocupaţie în RSSM, cât şi problema totalitarismului din secolul XX la nivel global, inclusiv regimurile naziste, fasciste şi comuniste din întreaga lume, cu un accent deosebit pus pe rezistenţa armată anticomunistă din Carpaţi şi pe rezistenţa armată antisovietică din Basarabia;
  • Asigurarea accesului echitabil la patrimoniul cultural românesc, european și mondial, promovarea dialogului intercultural ca factor determinant al păcii societale; înfiinţarea şi desfăşurarea, cu concursul ministerelor educaţiei din România şi Republica Moldova, a unui program anual de schimb de elevi de gimnaziu şi liceu între şcoli generale şi licee din Republica Moldova şi România, pe perioade de jumătate de semestru şi un semestru.
  • Elaborarea și promovarea politicilor lingvistice adaptate la realitățile societății, protejarea și promovarea limbii române ca limbă oficială și ce comunicare interculturală în Republica Moldova;
  • Realizarea unui program republican de reconstrucţie, restaurare şi repunere în uz a fostelor case de cultură din localităţile rurale, transformarea lor în centre culturale polivalente, în care cetăţenii să fie antrenaţi în activităţi culturale; reconstrucţia bibliotecilor săteşti şi orăşeneşti din oraşele mici, dotarea lor cu fonduri de carte în limba română, preponderent, şi în alte limbi acolo unde e cazul.
  • Adoptarea de măsuri pentru protejarea spaţiului informaţional autohton de influenţe destabilizatoare, interzicerea difuzării emisiunilor şi emiterii posturilor radio sau TV care manipulează opinia publică în privinţa temelor legate de Republica Moldova; amendarea legislației audiovizualului în vederea introducerii obligativității tuturor difuzorilor de producţii cinematografice străine (televiziuni, cinematografe), să subtitreze conţinutul exclusiv în limba română cu păstrarea sunetului în original sau să-l dubleze în limba română, cât și a obligativității pentru toți prestatorii de servicii de TV terestre și digitale să includă în grila de difuzare principalele programe TV generaliste şi specializate din România; elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii de stat pentru promovarea unionismului și a valorilor naționale românești la posturile TV și Radio publice din Republica Moldova.

6. Asigurarea serviciilor de sănătate și protecție socială, sporirea culturii medicinii preventive în societate.

 

  • Asigurarea accesului nestingherit la servicii de sănătate calitative, prin armonizarea sistemului de asigurare în medicină cu cel european;
  • Armonizarea legislației și reglementărilor pieței farmaceutice cu modelul românesc, în scopul lichidării monopolurilor farmaceutice, al ieftinirii medicamentelor și al autorizării produselor medicamentoase novatoare de circulație europeană;
  • Investiții în promovarea medicinii preventive și a modului de viață sănătos drept condiție determinantă în ameliorarea sănătății populației și asigurarea unei speranțe de viață echivalente cu media europeană;
  • Includerea în asigurarea medicală de stat a tratamentelor bolilor rare;
  • Orientarea cercetărilor științifice și investițiilor publice/private spre implementarea tratamentelor experimentale ale cancerului, tuberculozei, hepatitei și bolilor cardio-vacsulare, prin modernizarea la maximum a echipamentelor în domeniu;
  • Asigurarea medicilor și a medicilor-rezidenți cu salarii pe măsura calificării și activității prestate, pentru a evita plecarea specialiștilor din sistem;
  • Introducerea interimatului multiplu pentru cadrele medicale cu studii superioare și medii, pentru a asigura suficiența acestora atât în zonele urbane, cât și în cele rurale;
  • Stimularea serviciilor medicale private pentru asigurarea unei concurențe sănătoase pe piața serviciilor de sănătate și impulsionarea noilor tehnologii de imagistică în diagnosticarea bolilor;
  • Reformarea sistemului de pensii prin armonizarea acestuia la cel românesc – privilegierea duratei de contribuție la fondul social (experiența în muncă) și excluderea pensiilor exagerate stabilite conform unor criterii singulare;
  • Amendarea legislației pentru introducerea noțiunii de pensie de moștenitor, reforma sistemului de îndemnizații pentru șomeri, creșterea cuantumului îndemnizațiilor pentru familiile numeroase și pentru familiile dezavantajte.

7. Protecția mediului înconjurător.

 

  • Reducerea precarității ecologice prin reabilitarea mediului ambiental din Republica Moldova și sporirea calității vieții (sporirea calității alimentelor, sporirea calității aerului, a apei și a pământului, care influențează direct sănătatea și speranța de viață a oamenilor);
  • Reîmpădurirea Republicii Moldova prin sporirea suprafeței forestiere cu 7% în fiecare 5 ani;
  • Combaterea drastică a despăduririlor ilicite, a distrugerii faunei și florei Republicii Moldova;
  • Interzicerea prin lege a activităților economice de prospecțiune, forare și extragere a petrolului și produselor derivate în ariile ecologice și științifice protejate de stat;
  • Adoptarea strategiei de transformare a deșeurilor și adoptarea Legii Deșeurilor, cu atragerea urgentă a investițiilor în domeniul transformării industriale a deșeurilor;
  • Reformă instituțională prin crearea Agenției de Mediu;
  • Reforma fiscalității de mediu și transparentizarea, eficientizarea și depolitizarea modului de funcționare a Fondului Ecologic National;
  • Crearea unei Agenții pentru Energiile Alternative și Regenerabile, în cadrul Ministerului Mediului;
  • Implementarea rapidă a proiectelor de canalizare și aprovizionare cu apă potabilă a tuturor localităților Republicii Moldova până în 2020;
  • Combaterea drastică a extragerilor ilicite de nisip pe râul Nistru și Prut.

8. Administrația și internele.

 

  • Realizarea urgentă a reformei teritorial-administrative prin trecerea la maximum 7 județe;
  • Descentralizarea politică, economică și financiară a administrației publice, prin scoaterea de sub influența politică a aleșilor locali, care trebuie să muncească în folosul cetățenilor și comunității și mai puțin în folosul partidelor politice;
  • Asigurarea tuturor serviciilor sociale, juridice, economice, administrative pentru cetățeni la nivel local, pentru a-i scuti de deplasări exagerate în centrele județene;
  • Implementarea reală a conceptului de guvernare electronică cu scopul eficientizării comunicării instituțiilor statului cu cetățenii și eliminării corupției în rândul funcționarilor publici;
  • Asigurarea funcționării libere de influență partiinică a tuturor instituțiilor publice, inclusiv a celor administrative, puse în serviciul cetățenilor prin introducerea ghișeului unic, cu excluderea factorului corupțional;
  • Perfecționarea sistemului de creștere a performanțelor corpului funcționarilor publici (angajarea funcționarilor publici doar în baza studiilor universitare de masterat), aceștia urmând să fie recrutați și promovați în bază de meritocrație și profesionalism, excluzând cazurile de nepotism și corupție în procesul de recrutare;
  • Regândirea conceptului de formare a polițiștilor, adaptându-l la modelul european – demilitarizare, evitarea dublării parcursului de formare polițienească cu programele de formare în domeniul dreptului;
  • Reformarea Ministerului Afacerilor Interne prin transformarea acestuia în Ministerul Administrației și Internelor, după modelul României;
  • Demilitarizarea sistemului polițienesc prin sporirea componentei civile în pregătirea cadrelor polițienești, prin schimbarea misiunii de azi a poliției, care este una coercitivă, în misiune civilă (polițistul se află în serviciul cetățeanului și îi oferă sprijin și protecție);
  • Reducerea numărului de agenții guvernamentale și comasarea responsabilităților acestora cu Ministerele de linie;

 

9. Tineret, sport, turism.

 

  • Promovarea sportului în rândul elevilor și studenților prin stabilirea colaborării cu instituțiile educaționale şi organizațiile non-guvernamentale, prin facilitarea accesului la secţiile sportive ale persoanelor din familiile social-vulnerabile, cu venituri mici și a persoanelor cu dizabilități;
  • Crearea facilităţilor pentru antrenarea sportivilor de performanţă prin renovarea terenurilor sportive şi a centrelor sportive existente, prin stabilirea parteneriatelor publice-private, dotarea centrelor sportive cu echipamentul necesar, edificarea noilor complexe sportive, sporirea valorii premiilor acordate sportivilor de performanţă, premianţi ai campionatelor naţionale, regionale şi internaţionale; modificarea cadrului normativ existent în vederea stabilirii relaţiilor clare de subordonare, coordonare, monitorizare şi evaluare dintre organul central de specialitate în domeniul sportului şi toţi factorii vizaţi;
  • Unificarea echipelor naţionale ale României şi Republicii Moldova la olimpiadele de vară şi de iarnă, în primă instanţă, apoi şi la toate tipurile de campionate internaţionale, prin includerea sportivilor din stânga Prutului în reprezentativele naţionale de profil ale României; unificarea campionatelor interne ale României şi Republicii Moldova la toate sporturile, prin participarea echipelor din stânga Prutului în campionatele, cupele şi ligile de profil din România;
  • Promovarea şi implementarea politicilor de tineret prin încurajarea implicării tinerei generaţii în viaţa socială, economică, culturală şi politică, inclusiv prin aplicarea unor mecanisme non-standarde de premiere a celor mai proeminenţi tineri; facilitarea accesului tinerilor la finanţe/credite preferențiale pentru achitarea taxelor de studii, lansarea afacerilor, procurarea imobilului, inclusiv prin oferirea unei componente de granturi nerambursabile din partea statului prin lansarea unor programe naționale specifice fiecărui domeniu în parte;
  • Realizarea unei politici sociale ce vizează necesităţile speciale ale tinerilor; stimularea voluntariatului, inclusiv prin promovarea în mediul privat, public și neguvernamental a recunoaşterii experienţei de voluntariat drept experienţă de muncă; încurajarea și oferirea suportului pentru tineri în vederea demarării afacerilor în orice domeniu;
  • Încurajarea accesului tinerilor la piaţa muncii, inclusiv prin oferirea stimulentelor către angajatori; dezvoltarea infrastructurii de cazare și alimentare pentru elevi și studenți prin stimularea parteneriatului public-privat în renovarea căminelor studențești, oferirea unor servicii de calitate de alimentare și nutriționale tinerei generații;
  • Asigurarea accesului la educație (incluziune în general) a tinerilor cu dizabilități prin adaptarea infrastructurii și a utilităților necesare acestor persoane, cât și instruirea profesorilor privind aplicarea unor metode adecvate de instruire;
  • Susținerea și dezvoltarea continuă a Centrelor de Tineret ca factor important în promovarea politicilor de tineret la nivel local; susținerea tinerilor jurnaliști și a presei pentru tineri prin crearea unei rețele în acest domeniu;
  • Realizarea interconectării turistice dintre România şi Republica Moldova, în special cu regiunea Moldova: trasee şi itinerare comune; desfăşurarea unui program de redescoperire, restaurare şi includere în circuitul turistic a domeniilor nobilimii basarabene din secolele XIX-XX, cu conacele, parcurile şi grădinile aferente;
  • Promovarea dezvoltării agroturismului în regiunile pitoreşti ale Republicii Moldova, prin dezvoltarea unei reţele de centre turistice cu pensiuni şi infrastructură aferentă, în special în zonele de Codru şi de deal din regiunea centrală;

 

10.Agricultură, artizanat și IMM-uri.

 

  • Introducerea impozitului unic în agricultură, fapt care va ușura povara raportărilor și evidențelor contabile a tuturor tipurilor de operatori din agricultură;
  • Distribuția subvențiilor în agricultură calculate la hectar cultivat;
  • Intensificarea eforturilor pentru reorientarea continuă a exporturilor produselor moldovenești pe piața Uniunii Europene, în baza Acodrului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător;
  • Negocierea cu organismele Uniunii Europene pentru sporirea finanțărilor pentru programul ENPARD (European Neighborhood Programmme for Agriculture and Rural Development) pentru a beneficia de fonduri în vederea dezvoltării afacerilor agricole și non-agricole în zonele rurale ale Republicii Moldova;
  • Sporirea capacităților locale de procesare a materiei prime agricole și exportul produselor cu valoare înaltă;
  • Lărgirea numărului de activități practicate în regim de auto-antreprenoriat (baza patentei de întreprinzător);
  • Promovarea cooperării antreprenorilor agricoli prin crearea cooperativelor pe întreg lanțul valoric – de la cultivare până la prelucrarea industrială a produselor;
  • Transparentizarea și simplicifarea procesului de vămuire a mărfurilor la import și în mod deosebit la export; servicii opționale ale declaranților vamali;
  • Excluderea certificării pentru produsele de bază de fabricație locală; evaluare opțională sau pe propria răspundere a conformității;
  • Diminuarea TVA aplicată serviciilor hoteliere și de cazare în pensiunile rurale.

 

Adoptat la Conbgresul de constituire a Dreptei

14 februarie 2016

 

Partajare
Share on FacebookTweet about this on TwitterPin on PinterestShare on Google+Email this to someone